Toata lumea rade… toata lumea spune glume si toata lumea face glume… Dar cati dintre noi stiu intr-adevar despre variatiile umorului? Despre cum sa le folosesti cand trebuie, despre cum sa remarci tipurile de umor, si altele, va voi vorbi in postul asta 
.
Sa incepem cu inceputul…
Cate tipuri de umor sunt?
Va zic eu… sunt 3 tipuri de umor, fiecare cu “sub-categoria” lui.
1. Umorul de situatie. Cati dintre noi nu s-au aflat intr-o situatie care a starnit mai tarziu (sau chiar pe moment) rasul celor din jur? Umorul de situatie are de asemenea mai multe sub-tipuri (si anume 2):
a)Situatii penibile/jenante: Eu, de exemplu, saptamana trecuta, am cazut pe scari la mine in bloc. Nu m-am simtit bine, dar cand am povestit lucrul asta, toata lumea a ras foarte mult. Alt exemplu, verisoara mea (Madalina – care m-a “ajutat” involuntar sa fac articolul asta – multumindu-i pe aceasta cale) a cazut si ea, dar intr-un “stil” muuuult mai amuzant decat mine, care m-a facut sa ma prapadesc de ras.
b)Situatii “fericite”: cand ni se intampla un lucru bun, de care, mai tarziu, realizezi cat de amuzanta a fost conjunctura prin care acel lucru fericit ti s-a intamplat. Din pacate, nu va pot da niciun exemplu momentan, pentru ca nu am trecut prin experiente de genul… no happy-funny moments for me…
2. Umorul de limbaj: sa ne gandim la unele dintre sitcom-urile care ne incretesc fruntile: “Friends”, “Seinfeld”, “Two and a half men”. Acolo, cel mai des folosit este Umorul de limbaj, dar si Umorul de situatie. In principiu, Umorul de situatie este folosit ca si o “rama” al umorului de limbaj. Spre exemplu, voi folosi sitcom-ul “Two and a half men” pe care cred ca majoritatea dintre noi il urmaresc, sau macar stiu in linii generale despre el. Umorul de situatie in serial este: Alan, divortat de sotie, este nevoit sa se mute cu copilul sau la fratele sau Charlie, un ratat din punct de vedere personal/sentimental, sarind dintr-o relatie de o seara in alta. Umorul de limbaj intervine prin replicile aruncate de la Alan catre Charlie si viceversa, de la Charlie catre Jake (copilul), s.a.m.d. – o reteta care face serialul unul dintre cele mai bune de pe piata de gen.
Sub-tipurile Umorului de limbaj:
a) Sarcasmul: ca “reprezentant” al stilului, va pot spune ca este cel mai eficient pentru a increti fruntea celor din jur . Sa mai dau alte exemple ar fi un mare stand-up comedian din UK: Jimmy Carr. Stilul lui este unul unic de a “sarcastiza” lucrurile din jurul nostru, lucruri cu care ne intalnim in fiecare zi. Sa dau un exemplu din showul lui (il voi scrie in engleza, pentru ca in romana nu e amuzant): I live near a school for disabled children. And there’s a sign near the street that says “Slow Children”… Well, that’s gotta be good on their self-esteem. But again, they’re slow, so they can’t read it” .
b)Ironia: cu totii stim ce este ironia (stil de a face “frumos” de situatiile de zi cu zi). Se aseamana foarte mult cu sarcasmul, dar nu este la fel 
. Tinand cont ca ironia este foarte des intalnit, nu va pot da un exemplu concret. De asemenea, Ironia poate fi interpretata ca o sub-categorie si a Umorului de situatie, dar este mai des intalnita ca si Umor de limbaj.
c) Exagerari ale limbajului: ca sa fiu mai putin ambiguu decat in titlul categoriei, voi explica la ce ma refer. Cand am spus exagerari ale limbajului, ma gandeam la limbajul prea vulgar, sau cel “prea” academic. Il voi da din nou exemplu pe Jimmy Carr care foloseste un limbaj deloc “ortodox”, injurand in marea majoritate a timpului.
3. Umorul de caracter: aici ar trebui sa ne gandim la scriitorul reprezentativ pentru teatrul romanesc: Ion-Luca Caragiale. Cu personajele sale (Ghita Pristanda, Trahanache, Catavencu si altii) a dat startul la Umorul de caracter din dramaturgia romaneasca. Dar haideti sa “gandim in afara cutiei” si sa ne gandim la ceva din zilele noastre. Revin la sitcomul “Two and a half men” care are personaje complexe, si amuzante prin natura lor. Exemple: Charlie – ratatul cu succes la femei muuuult mai tinere decat el, cu care are “one-night stands”, Alan – ratat pe toate planurile (personal, profesional), Berta – menajera sarcastica, “periculoasa” din cauza trecutului ei, Jake – copilul prost la invatatura si caruia ii place sa manance, Mama – o femeie batrana careia ii place sa treaca dintr-o relatie intr-alta care nu vrea sa petreaca timp cu copiii ei. Personaje si stilul in care au fost construite aduc un plus de valoare serialului.
Pentru a intelege mai bine subiectivismul umorului, voi face o paralela/analiza a umorului din diferite culturi.
1) Cultura americana: ca si fenomen deja globalizat, cultura americana si-a pus amprenta pe majoritatea societatilor lumii (daca nu pe toate). Asa ca, si in umor a avut un impact foarte mare.
Tipul de umor cel mai des intalnit in cultura americana, este umorul de situatie si de limbaj si diverse variatii ale acestora (adica “impletiri” ale acestora). Privind o mare parte a sitcomurilor americane (eu fiind un fan al stilului), am observat ca in marea majoritate a lor, Umorul de situatie predomina, iar Umorul de limbaj este, din nou, o unealta pentru a avea efectul scontat asupra publicului (a rade ).
2) Cultura europeana: fiind si ea influentata de cultura americana, vom mai vedea elemente din umorul american si in umorul european. Umorul britanic, fiind reprezentativ (un pic asa) pentru umorul european, difera relativ mult de umorul american (cu mici influente). De ce spun ca difera? Pentru ca in umorul britanic, sarcasmul si ironia sunt pe primul loc. Apoi intervine Umorul de situatie si de caracter. In umorul britanic, spre deosebire de cel american, Umorul de limbaj este folosit ca “rama” si cel de situatie este folosit ca “aditiv”. Toata lumea stie de Umorul “negru” al britanicilor, si se si vede diferenta de cel american, pentru ca americanii nu se prind la glumele britanicilor .
Pentru ca suntem romani si ne mandrim cu asta (sau cel putin ar trebui ), sa analizam putin si umorul romanesc.
Umorul romanesc este o impletire a diverselor forme de umor. Dar, in cultura romaneasca, predomina Umorul de situatie (vezi schitele lui Mihai Maximilian – cu Stela Popescu si Alexandru Arsinel, sitcomurile romanesti – “La Bloc”, “Nimeni nu-i perfect”, si altele). Umorul de limbaj este foarte rar intalnit in umorul romanesc, dar este intalnit cel de caracter. Totusi, sarcasmul in Romania este in dezvoltare (vezi show-ul “Mondenii”), si, spre uimirea mea, prinde la public. Nu prea am multe de spus despre umorul romanesc (cel din media) pentru ca nu sunt un fan al genului (prefer umorul american si cel britanic), asa ca ma voi opri aici.
Ca incheiere, va instig sa radeti, sa faceti “misto” de altii, si sa nu va fie frica ca veti face riduri pentru ca rasul este intr-adevar cel mai bun medicament.
Ukeleleeeee!!
(adica hahaha, nu cu masina de tuns)
. Si inainte se stocau informatiile respective, dar doar o luna (ca doar primeati factura detaliata acasica). Si inainte, ca sa poata fi accesate informatiile astea, trebuia o jalnica aprobare de la un oarecare procuror. Acum, dupa ce legea a intrat in vigoare, trebuie n-shpe mii de aprobari de la magistrati superiori s.a.m.d. Si oricum, in lege scrie clar si cu ce font vreti voi, ca informatiile transmise (conversatia propriu-zisa, cuvintele din SMS/Email) nu se inregistreaza!!! (din nou, doar dupa n-shpe mii de aprobari).
. Deci da-ti-va seama ce zi “fructuoasa” am avut.
